
Cea mai importantă relație pe care am descoperit-o de când am început să practic Metoda ESPERE® a fost relația cu mine. Iar momentul maxim de conştientizare a fost acela în care Cristina Neguț mi-a propus să îmi aleg o eşarfă care să simbolizeze relația cu mine. Ştiam exact care este eşarfa potrivită. Am ținut-o cu mine o periodă lungă de timp pentru a-mi reaminti să fiu prezentă în AICI şi ACUM. De fiecare dată când o țineam în mână îmi răsuna în interior această mantră: „AICI şi ACUM”. Şi în felul acesta reuşeam să mă centrez pe propria persoană şi să îmi conştientizez fiecare emoție. Dar începutul nu a fost deloc uşor. Când mă gândesc acum la asta, mi se pare că am învățat din nou să vorbesc, doar că de această dată cu mine.
Şi mai important decât vorbitul, am învățat în primul rând să mă aud şi apoi să mă şi ascult. Întotdeauna mi s-a părut mult mai uşor să îi ascult pe ceilalți, să mă centrez pe problemele lor. Dar acesta era doar mecanismul meu de apărare, felul în care mă ascundeam de propriile simțiri. Şi bineînțeles mă ascundeam după iluzia că eu pot rezolva problemele celorlalti… Iar când era vorba despre mine, refugiul meu erau gândurile şi acțiunile. De fiecare dată când mă confruntam cu o situație dificilă, mintea mea concepea imediat un plan pentru o potențială rezolvare. Pentru că nu aveam timp să simt… Lipsa timpului- un alt mod de a mă ascunde sau de a nega faptul că în interiorul meu se întâmpla ceva.
Când primul meu născut a fost diagnosticat cu multiple alergii şi putea să mănânce foarte puține alimente ştiți ce am făcut în primele minute după aflarea acestei veşti? M-am apucat să concep un meniu pentru întreaga săptămână în care să îi rotesc cele câteva alimente permise… E adevărat că în acel moment era singurul mod în care puteam funcționa.
Și am avut nevoie de timp pentru a reuși să îmi creez puțin spațiu pentru mine, în care să pot să iau o pauză. Așa am putut să învăț pas cu pas să simt din nou şi să conştientizez ceea ce simt.
Îmi amintesc și acum cât de ciudat mi se părea conceptul de a te asculta, când eram în primele luni ale formării mele în Metoda ESPERE®.
Momentul în care eram invitați să ne punem întrebări si să răspundem în coerență cu noi înșine, în coerență cu ceea ce simțim, cu ceea ce trăim fix în momentul respectiv, era pentru mine ca un gol. Încercam să ascult, dar părea că dinspre mine nu se aude nimic. Mi-a fost de mare folos eșarfa pe care am ales-o pentru relația cu mine. Am învățat la cursul ESPERE® să țin această eșarfă, în așa fel încât să pot asculta ce se întâmplă în interiorul meu: un capăt la piept, aproape de inimă, iar celălalt capăt la una dintre urechi.
Și într-o zi, auzul mi s-a deblocat. În acel moment am devenit conştientă de emoțiile mele. A fost ziua în care i-am putut scrie mamei mele: „Te iubesc”
Poate că până atunci nu am realizat că ceea ce simt si trăiesc are importanță în primul rând pentru mine. Că viața mea începe cu mine și că Eu Sunt Principalul Element Responsabil pentru Existența mea.
Am avut nevoie de timp pentru a reuşi să fac un acordaj între ceea ce trăiesc şi ceea ce pun în cuvinte.
A fost nevoie de multă atenție şi de curiozitate, ca să mă pot întreba: „Ce este emoția pe care o simt acum în interiorul meu?”